Turismul si rolul lui in viata oamenilor |
| referat - Turism | ||
Turismul si rolul lui in viata oamenilor TURISMUL, CA FENOMEN ECONOMIC SI SOCIAL, A CUNOSCUT DEZVOLTARI SPECTACULOASE, EXPLOZIVE ÎN CEA DEA DOUA JUMATATE A SECOLULUI XX. DORINTA DE A CALATORI SI DE A CUNOASTE LUCRURI NOI ESTE CUNOSCUTA ÎNCA DIN ANTICHITATE, CHIAR DACA LA ÎNCEPUT ACESTE DORINTE AVEAU CA SCOP PRINCIPAL RAZBOIUL, CUCERIRILE DE NOI TERITORII SAU SCHIMBURILE COMERCIALE. POATE PRIMII CARE SI-AU DORIT SA CALATORESCA MULT SI AU ÎNLESNIT CALATORIILE AU FOST VECHII GRECI. EI ÎNCHEIAU CONTRACTE DE VIZITE RECIPROCE,PRIETENEAU OAMENI DE ACEASI OCUPATIE, DOBANDIND ÎN ACEST FEL SIGURANTA CALATORIEI. ACEST CONTRACT DE VIZITARE SE PUTEA MOSTENI DIN TATA ÎN FIU. AU FOST ANTRENATE MASE RELATIV MARI DE OAMENI PENTRU VIZITAREA LOCURILOR SFINTE, BAILOR CURATIVE,A LOCURILOR DE DESFASURARE A JOCURILOR FESTIVE. DEOSEBIT DE IMPORTANTA ERA CIRCULATIA SPRE BAILE CURATIVE LA ROMA, ORASUL AVÂND 854 BAI POPULARE SI 14 BAI DE LUX. PRIMUL GHID TURISTIC APARE LA 1130, SCRIS DE AIMERI PICAUD, UN CALUGAR FRANCEZ. DE-A LUNGUL TIMPULUI, ÎNCEP SA SE DIVERSIFICE MOTIVATIILE DE CALATORIE, CONTURÂNDU-SE TOT MAI MULT ACTIVITATEA DE TURISM, DETERMINATA DE ACTIUNI RELIGIOASE, FOLOSIREA BAILOR CURATIVE, DEPLASARILE CALFELOR SI STUDENTILOR CATRE CENTRELE UNIVERSITARE, CALATORII CATRE LUMI NOI ETC. ÎN PARALEL CU CRESTEREA TRAFICULUI DE CALATORI, S-A DEZVOLTAT SI INDUSTRIA HOTELIERA, COMUNICATIILE, TRANSPORTUL, ACTIVITATI DESTINATE TURISMULUI. TRANSFORMAREA CIRCULATIEI DE CALATORI ÎN TURISM PROPRIU-ZIS A ÎNCEPUT O DATA CU SECOLUL XIX SI S-A MANIFESTAT, ÎN PRIMUL RÂND, PRIN CRESTEREA NUMARULUI DE CALATORI ENGLEZI CE SE ÎNDREPTAU ÎN MOD SPECIAL ÎN FRANTA, ELVETIA, ITALIA. DE-A LUNGUL ANILOR, TURISMUL A CAPATAT DIVERSE DEFINITII, UNELE PUNÂND ACCENT MAI ALES PE LATURA DE AGREMENT. ASTFEL M. PEYROMAURE DEBORG DEFINEA TURISMUL CA FIIND ACTIUNEA, DORINTA, ARTA DE A CALATORI PENTRU PROPRIA PLACERE; ÎN 1880 E-GUY FRENLER PRECIZA CA ,,TURISMUL, ÎN SENSUL MODERN AL CUVÂNTULUI, ESTE UN FENOMEN AL TIMPURILOR NOASTRE, BAZAT PE CUNOASTEREA NECESITATII DE REFACERE A SANATATII SI SCHIMBARE A MEDIULUI ÎNCONJURATOR, CULTIVAREA SENTIMENTULUI PENTRU FRUMUSETILE NATURII, CA REZULTAT AL DEZVOLTARII COMERTULUI, INDUISTRIEI, PRECUM AL PERFECTIONARII MIJLOACELOR DE TRANSPORT”. ÎN SENSUL ACTUAL, TURISMUL A CAPATAT UN CONTINUT MULT MAI COMPEX DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, SOCIAL SI SPIRITUAL. TURISMUL PREZINTA ANSAMBLUL DE MASURI PUSE ÎN APLICARE PENTRU ORGANIZAREA ÎN DESFASURAREA UNOR CALATORII DE AGREMENT SAU ÎN ALTE SCOPURI, REALIZATE, FIE PRIN INTERMEDIUL UNOR ORGANIZATII, SOCIETATI SAU AGENTI SPECIALIZATI, FIE PE CONT PROPRIU, PE O DURATA LIMITATA DE TIMP, PRECUM SI INDUSTRIA CARE CONCURA LA SATISFACEREA NEVOILOR TURISTICE. FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI POTENTIALUL TURISTIC ESTE INFLUENTAT DE O SERIE DE FACTORI: FACTORI NATURALI (CARE RAMÂN , ÎN GENERAL, NESCHIMBATI) SI FACTORI ECONOMICI, DEMOGRAFICI, POLITICI, PSIHOLOGICI (CE SUNT CARACTERIZATI PRINTR-O DINAMICA ACCENTUATA DAR SI CU POSIBILITATI DE DIRIJARE ÎN SENSUL DORIT). FACTORII NATURALI AU ROL HOTARÂTOR ÎN PRACTICAREA TURISMULUI, FORMELE DE RELIEF, RETEAUA HIDROGRAHICA, CLIMA, FLORA, FAUNA DIFERENTIAZA TURISMUL ÎN: TURISM MONTAN, TURISM DE LITORAL, DE SCHI, DE VÂNATOARE ETC. UNII FACTORI INFLUENTEAZA TURISMUL PE PERIOADE LUNGI DE TIMP. ACESTI FACTORI SUNT:CRESTEREA POPULATIEI GLOBULUI, CRESTEREA VENITURILOR POPULATIEI, CRESTEREA TIMPULUI LIBER, MODERNI-ZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT SI COMUNICATII. AMPLOAREA FENOMENULUI TURISTIC ESTE ILUSTRAT SI DE FAPTUL CA, ANUAL, PESTE 1,5 MILIARDE PERSOANE, REPREZENTÂND APROAPE O TREIME DIN POPULATIA GLOBULUI, EFECTUEAZA CALATORII ÎN SCOPURI TURISTICE, CHELTUIND PESTE 2000 MILIARDE $ SUA (DIN CARE PESTE 10 % PENTRU CALATORII TURISTICE ÎN STRAINATATE). TURISMUL INTERNATIONAL REPREZINTA 25-30 % DIN COMERTUL MONDIAL DE SERVICII. PRINCIPALELE TARI FURNIZOARE DE TURISTI SUNT: SUA, GERMANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, CANADA, OLANDA, ITALIA, SUEDIA, JAPONIA SI ALTELE, IAR DINTRE TARILE PRIMITOARE AMINTIM:SPANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVETIA SI ALTELE. CELE MAI MARI ÎNCASARI DIN TURISM AU FOST ÎNREGISTRATE ÎN ITALIA, URMATA DE SPANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVETIA SI ALTELE. TURISMUL-COMPONENTA A COMERTULUI DE SERVICII ÎN FUNCTIE DE PROVENIENTA TURISTILOR, CURENTELOR ISTORICE , DURATA DE SEJUR, TURISMUL SE POATE CLASIFICA: TURISM NATIONAL: ACEST TURISM SE SUBDIVIDE, ÎN FUNCTIE : DE SEJUR (DE LUNGA DURATA-PESTE 30 ZILE;DE DURATA MEDIE-4-30 ZILE; DE SCURTA DURATA-1-3 ZILE); DE CIRCULATIE (ITINERAT); DE CIRCUMSTANTA. TURISM INTERNATIONAL RECEPTOR: DE SEJUR:DE LUNGA DURATA;DE DURATA MEDIE;DE SCURTA DURATA; DE CIRCULATIE; DE TRANZIT; EMINENT: DE SEJUR:DE LUNGA DURATA;DURATA MEDIE;DE SCURTA DURATA; DE CIRCULATIE; DE TRANZIT; VIZITE DE O ZI. ALTE CRITERII DE CLASIFICARE A TURIS –LUI DUPA PROVENIENTA TURISTILOR, DEOSEBIM TURISM INTERN SI TURISM EXTERN, IAR ÎN FUNCTIE DE SENSUL CIRCULATIEI TIRISTICE DEOSEBIM TURISM EMINENT SAU RECEPTOR. ÎN FUNCTIE DE POTENTIALUL TURISTIC SI BAZA DE SERVIRE SUNT ORGANIZATE DIFERITE TIPURI DE TURISM: TURISM MONTAN SI DE SCHI ( DRUMETII,TURISM CLIMATERIC SPORTURI DE IARNA) -ÎN M-TII ALPI, CARPATI, STÂNCOSI, KENYA, HIMALAYA; TURISM BALNEAR (APE MINERALE, TERMALE) -FRANTA, CEHIA, GERMANIA, ROMÂNIA, UNGARIA ETC.; TURISM MARITIM-BALNEAR ( CURA CLIMATERICA, HELIOTERAPIE, BAI DE MARE, NAMOL TERAPEUTIC) –MAREA NEAGRA, EGEE, ADRIATICA, CARAIBILOR ETC.; TURISM DE VÂNATOARE ( SAFARI ) –RASPÂNDIT MAI ALES ÎN AFRICA, DAR SI ÎN ZONELE : CANADA, SUA, UNELE TARI EUROPENE; TURISM CULTURAL ( MONUMENTE ISTORICE, ARHITECTONICE, MUZEE ) –FRANTA, ITALIA, SPANIA, GRECIA, ROMÂNIA; TURISM SPORTIV ( LEGAT DE MARILE COMPETITII SPORTIVE, OLIMPIADE ); TURISM FESTIVALIER TURISM COMERCIAL ( TÂRGURI, EXPOZITII ). MARILE BAZINE TURISTICE ALE TERREI POTENTIALUL TURISTIC SI FLUXURILE TURISTILOR ÎNREGISTREAZA VALORI DIFERITE DE LA O REGIUNE LA ALTA. POTENTIALUL TURISTIC AL EUROPEI SI AMERICII DE NORD SI CENTRALE ESTE INTENS VALORIFICAT, AICI ÎNREGISTRÂNDU-SE UN NUMAR MARE DE TURISTI SI ÎNCASARI APRECIABILE DE TURISM. PE CÂND ÎN ALTE REGIUNI PRECUM SUNT CELE DIN AFRICA, AUSTRALIA, AMERICA DE SUD, POTENTIALUL NATURAL NU ESTE VALORIFICAT ÎN ÎNTREGIME. ÎN FUNCTIE DE IMPORTANTA OFERTEI TURISTICE ( STABILITE ÎN GENERAL DUPA NUMARUL DE TURISTI PRIMITI ÎN SPATIUL TURISTIC ) , DISTINGEM MAI MULTE CATEGORII DE LOCALIZARI CONCENTRATE ALE OFERTEI TURISTICE. ASTFEL, ÎN FUNCTIE DE CRITERIUL FORMARII SI POZITIEI LOR (DUPA C. CRISTURENU), AVEM: I.BAZINELE TRADITIONALE: EUROPA OCCIDENTALA; TARILE NORD-AMERICANE; LOCALIZARI TURISTICE ALE LUMII A TREIA. II.BAZINELE NOI: LOCALIZARI PERIFERICE; LOCALIZARE ÎNDEPARTATA; LOCALIZARE DE PIONERAT. BAZINELE TRADITIONALE EUROPA OCCIDENTALA REPREZINTA PRINCIPALUL BAZIN TRADITIONAL. ÎN CADRUL LUI DISTINGEM MAI MULTE ZONE: ZONA MEDITERANEANA REPREZINTA CEA MAI MARE CONCENTRARE TURISTICA DIN LUME, CONCENTRÂND PESTE 1/3 DIN ÎNCARCATURA TURISTICA MONDIALA SI ½ DIN CEA REGIONALA; TOTODATA EA REPREZINTA ZONA CU CELE MAI VECHI TRADITII, CHIAR DACA ATRACTIA PENTRU SOARE SE MANIFESTA ACUM CU PRECADERE ÎN SEZONUL CALD, SPRE DEOSEBIRE DE SECOLELE TRECUTE CÂND SE CALATOREA PE TARMURI ÎN ANOTIMPURI RECI. PRINCIPALELE CENTRE TURISTICE SUNT LOCALIZATE ÎN ZONELE DE TARM, DAR BAZINUL MEDITERANEAN CUPRINDE SI MARI CENTRE URBANE ( ROMA, VENETIA, FLORENTA, GRANADA, CORDOBA, ATENA ), ADAUGÂND TURISMULUI MARITIM BALNEAR SI PE CEL CULTURAL, SPORTIV, HOTELIER, COMERCIAL, ASTFEL CA TOATA PERIOADA ANULUI ESTE FOLOSITA PENTRU TURISM. ANUAL, ACEASTA ZONA PRIMESTE PESTE 15 MIL. DE TURISTI. PRINCIPALELE REGIUNI SE CONTUREAZA ÎN SPANIA, CE VALORIFICA DIN PLIN ZONELE LITORALE: COSTA BRAVO, COSTA DORADO, COSTA BLANCA, COSTA DEL SOL, LA CARE SE ADAUGA INSULELE BALEARE, DAR SI ZONA MARILOR CENTRE ISTORICE BARCELONA, MALAGA, ESTEPONA. ÎN PRELUNGIREA LITORALULUI SPANIOL SE SITUEAZA RIVIERA FRANCEZA CU RENUMITELE STATIUNI DE PE COASTA DE AZUR ( SAINT TROPEZ, CANNES, NICE, ANTIBES ). ITALIA ARE STATIUNI MULT VIZITATE, ATÂT PE TARMURILE NORD-VESTICE (RIVIERA ITALIANA - CU STATIUNILE SAN REMO, NERVI, SANTA MARGHERITA LIGURE) SAU PE TARMURILE MARII ADRIATICE CU RENUMITA VENETIE, LA CARE SE ADAUGA RIVIERA PALERMITONA (SICILIA) SI RIVIERA SARDA (SARDINIA). ACEASTA ZONA ARE CA PUNCTE DE ATRACTIE SI ORASELE-MUZEU CU VESTIGII ANTICE SI MEDIEVALE: ROMA, FLORENTA, NAPOLI, VERONA. GRECIA REPREZINTA POATE TARA CU CELE MAI VECHI TRADITII ÎN TURISM. O ATRACTIE DEOSEBITA, PE LÂNGA ZONELE LITORALE, O REPREZINTA ATENA (CU ÎMPREJURIMILE), PELOPONES SI INSULELE RHODOS, CRETA, IONICE, ÎNCARCATE DE MARTURII ALE ISTORIEI SI CIVILIZATIEI ELENE. PE LITORALUL TURCESC SUNT CONSTRUITE STATIUNI CLIMATERICE SI BALNEOCLIMATERICE: ANTALYA, ADANA, TAARSUS.
|
