Variole
Diagnostic, profilaxie şi combatere
Caractere generale
erupţie eczematoasa pe pielea glabra şi/sau enantematoas pe mucoasele căilor anterioare
leziunea variolică este stadială:
maculă
papulă
veziculă
pustulă
crustă
cicatrizare
evoluţie in general benignă (excepţie ovinele – se întâlnesc şi forme maligne grave)
sunt produse de poxvirusuri caracteristice pentru fiecare specie
sunt epiteliotrope şi incluziogene (incluzii în citoplasma)
trecerea prin boală asigură imunizare durabilă
Diagnostic de suspiciune
Particularitaţi epidemiologice
Receptivitate :toate mamiferele, om şi păsarile
Factori de risc :
-vârsta (tineretul prezinta forme mai grave)
-sezonul (secetoase)
-alimentaţia (carenţe nutriţionale vitamino – minerale)
-supraaglomeraţiile
Surse de infecţie :
primare –animalele bolnave cu leziuni (acestea elimină cantiăţi mari de virus prin lichidul de veziculă şi prin crustele care cad)
secundare – elementele mediului ambiant contaminate
Căi de transmitere :
calea respiratorie (prin aerosoli în care se afla particule de cruste descuamate
calea digestivă (apă şi furaj)
transcutanată (prin intermediul insectelor hematofage : ectoparaziţi) sau accidental prin soluţii de continuitate : tăieturi, răni
Dinamica epidemiologică : sporadico - enzootică
Tablou clinico - lezional
incubaţia 8 – 14 zile
apar semne generale şi erupţii cutanate sau/şi mucoase
la taurine, cabaline, caprine, om se observa toate etapele eczantemului bine delimitate, în timp fiecare având o evoluţie de aproximativ 2 – 3 zile
ovinele şi caprinele exprimă slab stadiul de veziculă iar la păsări lipsesc stadiul de veziculă şi pustulă aspectul fiind nodular
bovine - boala debutează cu hipertermie discretă, scăderea producţiei de lapte,sensibilitate la nivelul ugerului, apoi apar leziuni caracteristice ; macula se
continuă stadiul de papulă si veziculă în jurul lor se observă un halou eritematos
(diagnostic diferenţial febra aftoasă localizare mamară)
intervalul de la infecţie la cicatrizare este de 3 – 4 saptamâni
în afară de localizarea mamară se mai pot observa leyiuni pe gât, faţa interna a coapselor şi la nivel genital
boala se observă mai frecvent la vaci decât la tineret sau masculi
cal - evoluează benign, atât eczantematos cât si enantematos în localizarea bucala se observă eczantem peribucal, perinazal, enantem bucal mai puţin pe faţa dorsala
a limbii, nazal şi conjunctival
în forma cutanata localizare la nivelul chişiţei şi necesită diagnostic diferenţial cu
ariceala (inflamaţia chişiţei)
suine – evolueaza benign, afebril cu leziuni în diferite stadii localizate la niv
abdomenului, urechi, rât, faţa internă a coapselor
poate evolua şi generalizat în special la tineret care se contaminează consecutiv
contactului cu mamele
leziunile pot fi prezente şi la nivelul mucoaselor interne; vindecarea poate fi
spontană sau leziunile se pot complica cu germeni oportunişti → tratament paleativ şi antibioterapie profilactica
ovine – forme tipice şi atipice, benigne şi maligne
a)Forma tipică :
sindrom febril 41 – 42 °C
catar al căilor respiratorii şi sensibilitate cutanată crescută pentru ca după 1 – 2 zile să apară erupţia variolică care poate fi localizată
(la nivelul regiunii glabre) sau generalizată
Implicaţii economice – scăderea producţiei de lapte
scăderea sporului mediu zilnic al berbecuţilor
morbiditate 100%
mortalitate 60% la miei
avorturi la gestante
deprecierea lânii
b)Forme atipice - variola de piatră
benignă – nu are toate etapele eczantemului
forma ocultă cu enateme
forma confluentă – o complicare a eczantemului prin unirea leziunilor cutanate
forma hemoragică (vărsatul negru)
forma gangrenoasă
Leziuni
inflamaţie catarala, hemoragică purulentă a mucoaselor capului, aparatului
respirator, digestiv cu apariţia de noduli şi ulcere
nodulii au aspect translucid cu conţinut necrotic sau cu aspect tumoral, aceştia
frecvent apar în ficat, pulmon, splina, rinichi
in forma hemoragică şi gangrenoasă – infiltraţii sero – hemoragice in ţesutul conjunctiv sub cutan |
