Traumatismele partilor moi |
| referat - Medicina farmacie | ||
Traumatismele partilor moi In functie de starea tegumentului traumatismele pot fi inchise - contuzii - sau deschise - plagi. 3.5.1.Contuziile Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrand insa integritatea tegumentelor. In fuctie de forta de actiune a agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte. Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care in cateva zile isi modifica culoarea, devenind vanata, apoi galben-verzuie). Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii intre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de sange, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari. 3.5.2.Plagile Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. ?n cazul plagilor, o mare importanta prezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel, se considera o plaga recenta aceea careia i se aplica tratament ?ntr-un interval de 6-8 ore de la producere (plaga neinfectata), peste acest interval majoritatea plagilor fiind infectate. Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragie de intensitate variabila, care o ?nsoteste. Tratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari c?t mai rapide si de buna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor. 3.5.3.Hemoragii Hemoragia reprezinta scurgerea sangelui ?n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de continuitate. Dupa tipul vasului lezat poate fi: arteriala: ?n care s?ngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tasneste ritmic, sincron cu bataile inimii; venoasa: sangele de culoare rosu inchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei; In functie de sediul sangerarii: externa: sangele se scurge ?n afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga ) interna: sangele se acumuleaza intr-una din cavitatile normale ale organismului; exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna intr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sangelui la exterior pe cai naturale epistaxis: hemoragia mucoasei nazale; hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de sange amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; In hemoragii puternice poate fi sange rosu, proaspat, nealterat, sau in sangerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cand sangele stagneaza in stomac). melena: exteriorizarea sangelui acumulat in tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei. hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune; Dupa cantitatea de sange pierdut, hemoaragia poate fi: mica: se pierde o cantitate de sange pana la 500 ml medie: se pierde 500-1000 ml de sange si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli ?n ortostatism; mari: cantitea de sange pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; cataclismice: pierderi de sange de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient; 3.5.4.Hemostaza Oprirea sangerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana in cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva. Hemostaza proviorie se poate realiza prin: compresiune digitala pansament compresiv garou Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii in cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga in cazul unei hemoragii venoase, tinand cont de sensul circulatiei. Cand hemoragia nu poate fi stapanita prin compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa ?n care caz compresiunea vasului ce sangereaza se face cu degetul introdus direct in plaga. Aceasta metoda nu poate fi decat de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.
|
