Avalanse |
| referat - Geografie | ||
Avalanse De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand in cand mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindu-si pe parcurs volumul,greutatea si viiteza care cresc mai ales atunci cand odata cu desprinderea lor din loc intervine insolatia! Oamenii de munte rezerva apelativul de avalansa sau lavina tuturor miscarilor de zapada sau de gheata de mai mari proportii. Cu forte dinamice ale naturii,avalansele, au un mecanism de declansare brutal din impulsuri variate,,prioritate fiind acumularea in covorul de zapada,rezistenta acestuia,structura ca si vanturile,temperatura considerandu-se ca avand un rol secundar,dar cu importanta in caderile mari de precipitatii solide! Avalansele reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice,cea mai neasteptata si cea mai spectaculoasa,rezultata din actiunea directa a fortei de gravitatie asupra maselor de zapada aflate intr-un echilibru instabil si cuy o slaba coeziune in adancime! In deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de frecare static,dar si unghiul de frecare cinetic,desigur mult mai slab,care poate sa scada pana la 14 grade C pentru zapada prafoasa si nu depaseste 27 de grade C pentru zapada umeda,tasata,Totusi zapada nu se poate scurge pe pantele a caror unghicu orizonatala este cuprins intre unghiul de frecare cinetic si unghiul de frecare statica,dar o data pusa in miscare intr-o cauza oarecare,pleaca la vale,rupand coeziunea si antrenand prin energia eliberata de travaliul gravitatiei,care este supererior travaliului de frecare interna si masele de zapada alaturate! Coborand de-a lungul pantelor,avalansele smult arbori,bucati de roci si material mobil pe care-l depun la sfarsitul cursei lor intr-o gramada confuza de daramaturi!In Alpi apar cu zecile in fiecare anb,in oricew anotimp si fara ca sa urmareasca permanent acelasi culoar pe versantii muntilor! In Carpati,drumul avalanselor se vede de departe pe coasta muntelui,marcat de arborii culcati la pamant.Cu toate masurile de precautie,nu se poate spune ca a trecut o iarna in care avalansele din Bucegi,Fagaras,Paranf,Retezat,sa nu fi facut victime! Tipuri de avalanse: avalanse uscate de zapada prafoasa: se produc in mijlocul iernii cand zapada este proaspata, nebatuta de vant,fara mare coeziune, in primele zile ale caderii ei!cauza principala a acestor tipuri de avalanse ar consta intr-o supraincarcare datorata precipitatiilor solide foarte bogate si in timp foartye scurt, cum a fost cazul cu catastrofele care au atins regiunile ST. gothard ( Alpi) la 20 ianuarie 1951. avalansele in placi sau de rostogolire in cazul consolidarii superficiale a zapezii,care intervine normal la 3-4 zile dupa caderea ei,daca nu se face prea frig,atunci pot surveni avalansele in placi sau de rostogolire! Aceste avaanse constituie un tip secundar,datorandu-si existenta daramarii zapezilor dupa o perioada de vant,in locuri la care nici nu te astepti! pornirea este marcata printr-un zgomot sec ca al unei oale sparte.in cursul deplasarii sale,placa de zapda se sfarama repede in parti mai mici, intr-un fel de "tigle" care se incaleca unele pesten altele.Astfel avalansele nu ating niciodata proportii prea mari si rareori pericicliteaza regiunile locuite: sunt cele mai frecvente in zonele practicarii sporturilor de iarna. avalansele de primavara se produc de obicei in zapezile mai grele,vechi,cand la primele incalziri de primavara zapada incepe sa se deplaseze.fiind avalanse mari,de fund,ele transporta zapada ramasa din timpul iernii,atrenand in general si o parte a pamantului cu o ingramadire de bulgari de zapada murdara,care impiedica circulatia pe drumurile de munte! in general, avalansele de primavara se deplaseaza lent,prin aceleasi locuri,nu provoaca mari stricaciuni,schiorii putand sa se fereasca de ele! avalansele de circuri glaciare avalansele se dezlantuie si inlauntrul circurilor,situate la o altitudine mai mare,al caror fund de obicei este ocupat de un ghetar!Zapezile cazute pe varfurile dimprejurul circurilor,aluneca pe peretii stancosi,formand la marginile lor un taluz extrem de rezistent,mult mai rezistent decat zapada propriu-zisa! Unele din cele mai frecvente pericole pentru turisti iarna si primavara , cand se gasesc pe traseele alpine, sant avalansele si lavinele.Daca avalansele poarta zapada la vale,in general iarna,prin rostogolire pe jgeaburi, hornuri si valcele foarte inguste cu un grad mare de inclinatie (declinivitate), lavinele pornesc in aval prin alunecare,expresia - in scanduri - de obicei primavara pe pante mai putin inclinate , dar cu o suprafata mai mare, inierbate sub forma unui con rasturnat. Declansarea avalanselor este conditionata de factori externi si are loc aproape sigur dupa ninsori abundente, cu crestere rapida a straturilor proaspete de zapada.Acestea avand coeziunea scazuta - intre cristaluri - dezechilibreaza tensiunea, determinand o miscare a masei de zapada prin rostogolire.
|
