Studiul si evolutia poluarii si a organizatiilor antipoluare |
| referat - Ecologie | ||
Studiul si evolutia poluarii si a organizatiilor antipoluare Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. O multime de documente atesta exploatarea irationala a padurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o padure întreaga cu animalele din ea cu tot). Diferenta între noi si stramosii nostri este legata de capacitatile noastre sporite atât de a distruge cât si de a îngriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punând intr-o stare critica întreaga planeta. Toate acestea au dus la cresterea îngrijorarii legate de deteriorarea mediului. Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea mediului înconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea si industrializarea galopanta au încercat sa stopeze actiunile destructive si sa educe oamenii în domeniul stiintelor naturale si a protectiei mediului. Din punct de vedere istoric conceptul de protectie a naturii a aparut prima oara la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) si la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau). Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondata în Anglia în 1865 sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare - Alkali Law a fost data de parlamentul britanic în 1863. În 1864 Congresul Statelor Unite hotaraste ca Valea Yosemite sa devina o zona recreationala iar în 1872 se stabileste primul parc national la Yellowstone. În prima jumatate a secolului XX continua distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiva a agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare în SUA în 1935 Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii accelerate. Dupa 1945 se înfiinteaza primele organizatii internationale care se preocupa si de problemele mediului înconjurator: 1945 - ONU (Organizatia Natiunilor Unite ) 1945 - FAO (Food and Agricultural Organisation) 1956 - Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si a Resurselor Naturale 1961 - World Wildlife Found Anii 1960 – 1980 Anii 60 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzând si tehnologia nucleara) asupra mediului si de utilizarea produselor chimice devastatoare. Generatiile anilor 60 s-au format în contextul miscarilor pacifiste si a unor miscari de protectie a mediului precum Campania pentru dezarmare nucleara, Miscarea pentru drepturi civile (SUA). Apar primele organizatii nonguvernamentale (NGO) implicate în protectia mediului (Sierre Club). Are loc prima celebrare a Zilei Pamântului (Earth Day) 21 martie 1970 când au loc mitinguri în toata America cu implicarea oficialitatilor si cu fonduri federale. Începând din anul 1970 Ziua Pamântului a devenit o zi internationala. În anii 70, miscarea ecologica s-a dezvoltat în continuare, ajungându-se la crearea organizatiilor Greenpeace si Friends of the Earth. În anii 80 se contureaza primele propuneri legate de dezvoltarea durabila ca urmare a aparitiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar ca trebuie stabilite bariere în calea potentialului destructiv al unor descoperiri stiintifice. În 1984 are loc un tragic accident în Bhopal (oras din India Centrala), unde o fabrica de pesticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost înregistrati mii de morti iar impactul asupra mediului a putut fi simtit si 15 ani mai târziu. În 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei nuclearo-electrice de la Cernobîl, Ucraina, fosta Uniune Sovietica. S-au înregistrat peste 100000 morti si imense degradari ale mediului. În 1987 a fost confirmata pentru prima data existenta unei gauri în stratul de ozon. Anii 1990 În 1991 are loc Razboiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti omenesti si catastrofe ecologice. În 1993, Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate criza contemporana si mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajeaza primul plan de actiune globala Agenda 21. În capitolul 36 al Agendei 21 se afirma rolul cheie al educatiei ecologice. La 6 ani dupa Summitul de la Rio, cu tot entuziasmul care a dus la adoptarea Agendei 21, ea este în cea mai mare parte un esec. Au fost depuse eforturi mari de catre unele state, organizatii sau corporatii. Opinia publica este saturata cu informatii legate de mediu (în general în tarile occidentale) dar mobilizarea în jurul cauzei a scazut. Actiunile pentru mediu par a fi în retragere peste tot cu exceptia Peninsulei Scandinave. Ca rezultat al Conferintei de la Rio a aparut GEF (Global Environment Facility) care reprezinta un mecanism de finantare ale unor proiecte legate de mediu si dezvoltare în diferite parti ale lumii. Finantatorii GEF sunt Banca Mondiala, UNDP (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare) si UNEP (Programul Natiunilor Unite pentru Mediu). UNEP contribuie cu experienta stiintifica si selecteaza ariile proiectelor GEF, UNDP face legatura între mediu si dezvoltare, Banca Mondiala este responsabila de proiectele de investitii. Directiile în care actioneaza GEF sunt: reducerea efectului de încalzire globala; protectia biodiversitatii; protectia apelor internationale; reducerea efectului de epuizare a ozonului.
|
