Digestia la cabaline-Factori dependenti de natura furajului |
| referat - Diverse | ||
Digestia la cabaline-Factori dependenti de natura furajului Sortimentul furajer si compozitia chimica. Sortimentele furajere utilizate în ratia cabalinelor sunt: nutreturile verzi si pasunea, fibroasele, concentratele, grosierele si suculentele. Furajele verzi administrate la iesle si pasunea sunt consumate cu placere de cai fiind totodata bine digerate. În componenta lor intra plante tinere care sunt fragede, gustoase si aromate. Hranirea cailor cu furaje verzi este recomandata atât datorita aportului vitaminic cât si sub aspect economic. Fibroasele reprezentate de fânurile naturale sau cele cultivate trebuie sa provina din plante recoltate în faza optima pentru a fi cât mai bogate în frunze. Calitatea fânurilor depinde în principal, pe lânga perioada de recoltare si de zona geografica de provenienta, deosebindu-se astfel: fânul de deal si de munte, de padure, de lunca, de câmpie si otava. Concentratele sunt furaje care contin cantitati mari de substante nutritive, într-un volum mic, respectiv sub forma de boabe. Ele au un rol deosebit în cresterea tineretului si realizarea unui aport superior de energie. Grosierele au o valoare nutritiva extrem de scazuta, având rolul de “lest” adica de a da senzatia de satietate prin umplerea tubului digestiv al cabalinelor, în acest mod stimulându-se secretia gastrica si peristaltismul intestinal. Suculentele, prezinta o digestibilitate ridicata si sunt reprezentate vara de masa verde si iarna de radacinoase si semifânuri. Datorita particularitatilor morfo-fiziologice ale tubului digestiv, cabalinele, comparativ cu rumegatoarele digera mai slab nutreturile, în special cele celulozice; de exemplu pentru fânuri digestibilitatea celulozei este cu aproape 30% mai scazuta. Celuloza fiind degradata la cabaline de catre flora microbiana a intestinului gros, stadiul degradarii variaza în proportii mari în functie de specia plantei si gradul de maturitate al acesteia. Exista un raport negativ între gradul de digestibilitate si depasirea perioadei optime de recoltare a plantei, pe masura ce proportia tulpinei creste în planta în detrimentul frunzelor, scade digestibilitate furajului. Absenta rumegarii la cal si stationarea celulozei un timp mai scurt în intestinul gros (24 de ore fata de 48-72 de ore la bovine) explica digestia mai slaba a celulozei. Exista relatii semnificative între compozitia chimica a furajelor si gradul de digestibilitate al acestora. Dupa cum este cunoscut, valoarea energetica si continutul în proteina sunt principalele elemente care stabilesc valoare nutritiva a unui furaj. O crestere a continutului în proteine a ratiei determina o marire a digestibilitatii substantelor nutritive din furaje, ca urmare a dezvoltarii florei si faunei microbiene din cecum si intestinul gros. Vitaminele, în principal A, D si complexul B intervin în digestibilitatea furajelor. Deficitul acestora determina tulburari digestive prin micsorarea secretiilor si a motilitatii tubului digestiv. Dependent de sortimentul furajer si strucura sa chimica se poate afirma ca, digestibilitatea cocentratelor este mai ridicata decât a nutreturilor fibroase, care la rândul lor sunt digerate mai usor decât grosierele. Volumul si structura ratiei si a tainurilor. Pentru ca desfasurarea digestiei sa se faca în conditii normale, volumul ratiei si fractionarea sa în tainuri trebuie sa fie pe masura capacitatii tubului digestiv. Când volumul ratiei este prea mare sau prea mic se produc dereglari în functionarea normala a tubului digestiv, cu influenta negativa asupra digestibilitatii furajelor administrate. Structura ratiei influenteaza procesele de digestie atât prin proportia de participare a diferitelor categorii furajere, cât si prin interactiunile componentelor chimice ale acestora. Introducerea sau marirea proportiei în ratie a nutreturilor usor digestibile mareste digestibilitatea furajelor administrate în ansamblu. Influenta nefavorabila asupra digestibilitatii au ratiile cu un continut prea ridicat în apa, sau cele cu raport necorespunzator între fibrose si concentrate. Modul de preparare si prezentare. Toate furajele conservate prin uscare si murare prezinta o digestibilitate mai scazuta comparativ cu masa verde care din care provin. Cerealele supuse tratamentelor termice umede sau uscate (corect efectuate) au digestibilitate superioara celor netratate. Digestibilitatea fânului ca atare este mai scazuta fata de cel granulat care la rândul sau se digera mai greu fata de cel tocat.
|
