Dezvoltarea rurala in zona Valiug-lucrare de licenta |
| referat - Diverse | ||
Dezvoltarea rurala in zona Valiug-lucrare de licenta I.INTRODUCERE Într-o regiune pitoreasca admirabila, la o departare de aproximativ 30 km spre SE de Resita, se afla linistita statiune Valiug. Întrucât în judetul Caras – Severin predomina relieful montan, zona Valiugului ofera oaspetilor sai un cadru natural de o frumusete unica, obiective de un deosebit interes turistic si stiintific. Valiugul este o statiune climaterica, care înca din anul 1879 a inceput sa fie vizitata de oaspeti veniti din toate colturile tarii. Comuna Valiug este situata pe soseaua Resita – Slatina-Timis, accesul fiind posibil pe sosea sau cu trenul pana în Slatina-Timis iar de aici pe sosea prin satul Garîna. Valiugul se întinde de-a lungul râului Bîrzava, începând de la asezarile din Crainicel pâna la Hîrtu, acolo unde se bifurca drumurile spre barajul Gozna(la dreapta) si spre Garâna (la stânga). Comuna Valiug (Franzdorf) ia nastere la 29 iunie 1793, prin stabilirea în zona a 71 de familii provenite din regiunea Salzkommergut - Austria,care împreuna cu un numar mic de români (olteni) formeaza locuitorii acesteia. O parte dintre ei au fost repartizati la Crivaia (Krivei), iar cealalta parte în Poiana Valiugului (Iosefinental). Din punct de vedere turistic triunghiul format de lacurile de acumulare Trei Ape, Gozna si Secu având în centru statiunea Semenic constitue punctul de interes central permitând desfasurarea activitatilor turistice atât iarna cât si vara. Zona Valiugului impresioneaza prin caracteristicile reliefului, dispunerea unitatilor acestuia în trepte de la vest spre est ce au influentat etajarea vegetatiei. Prin varietatea, bogatia si originalitatea ei, fauna nu ramâne cu nimic mai prejos în urma florei. De asemenea se poate aminti prezenta lacului de acumulure Valiug, care functioneaza din 1909, în scop energetic si pentru alimentare cu apa, atât a comunei cât si a orasului Resita. Putin mai târziu se înfiinteaza Ocolul Silvic Valiug care apartine de Directia Silvica Resita. Padurile acestui ocol au fost administrate de statul austro – ungar pâna în 1850, de Societatea de Cai Ferate (S.T.E.G) în 1855, care dupa anul 1919 se transforma în Uzinele de Fier si Domeniile Resita (U.D.R), iar odata cu nationalizarea, padurile trec în administrarea statului român.Aceste paduri seculare au functii speciale de protectie, având rolul de a ocroti prin existenta lor acumularile de apa Gozna, Valiug si Trei Ape, fiind de asemenea zona tampon în jurul Parcului Nationa : Cheile Carasului – Semenic. Vizitând doar obiectivele urmarite în prezenta lucrare veti ramâne sigur impresionati de tinuturile acestei zone, zestre valoroasa pentru cei ce vor profita de binefacerile ei pentru viata si desigur, cred ca veti reveni ori de câte ori veti avea prilejul. II.CADRUL NATURAL Asezare Întrucât în suprafata judetului Caras-Severin predomina relieful montan, zona Valiugului ofera oaspetilor sai un cadru natural de o frumusete unica si obiective de un deosebit interes turistic si stiintific. Subzona Breazova - Crivaia s-a conturat în jurul a doua lacuri de acumulare Breazova, Gozna ( Valiug ) si împrejurimi. Aici la poalelele Muntilor Semenic la o altitudine de 535 m, la 22 Km de Resita se afla o regiune pitoreasca admirabila, în centrul careia se gaseste Statiunea Valiug. Comuna Valiug s-a format în valea larga a Bîrzavei, fiind înconjurata de dealuri cu paduri de brazi si de molizi. Se întinde de-a lungul râului Bîrzava, începând de la asezarile din Crainicel pâna la zona finala a partii numita Hîrtii, la locurile unde se bifurca drumurile la dreapta spre Barajului Gozna, la stânga spre Garîna. Intrarea este marcata de sectorul denumit Poiana Valiugului pe numele sau initial Iosefinental. Vecini: fosta comuna Cuptoare, actualmente cartier al municipiului Resita, si satul Garâna, care apartine de Brebu Nou. Geomorfologie Teritoriul administrat de Ocolul Silvic Valiug, este situat în sud-estul tarii, în provincia central-europeana, sub - provincia piemonturilor vestice, tinutul Muntilor Banatului, districtul Muntilor Semenic. Acesta cuprinde paduri situate pe culmile ce pornesc din masivul Semenic spre nord, est si vest si direct din vaile râurilor Bârzava si Timis, ocupând partea superioara a acestora. Altitudinal, suprafata ocolului se situeaza între 500 m (Cotul Turcului) si 1452 m (Vf. Gozna), altitudinea predominanta fiind cea de 85 m. Expozitia însorita ocupa 21%, umbrita - 32%, iar cea partial însorita 47%. Hidrologie Teritoriul Ocolului Silvic Valiug este strabatut de doua ape importante care au format doua mari bazine hidrografice: Timis si Bârzava. Reteaua hidrografica este densa iar cursurile de apa au un debit permanent si în general constant datorita faptului ca strabat o zona aproape integral împadurita si se alimenteaza din izvoarele bogate care ies din masivul Semenic. Regimul hidrografic echilibrat si debitul constant au facut posibila construirea în zona, în perioada 1890 – 1968, unui sistem hidrografic complex format dintr-o retea de canale si apeducte si patru lacuri de acumulare, dintre care trei pe teritoriul acestui ocol. Primul lac de acumulare din sud-estul europei a fost construit aici în anul 1907 – 1909 (Lacul Breazova, cu dig zidit din piatra cu mortar de ciment). Pe Bîrzava se succed în ordine, din amonte de comuna Valiug pâna în apropierea Resitei urmatoarele lacuri: 1.Lacul de acumulare Gozna ( în lucrari de cercetare apare si sub denumirea de Breazova ), pus în functiune în 1953 are o suprafata de 66,2 ha si un volum de apa de 11.997.000 m.c., fiind folosit pentru hidrocentralele Crainicel si Grebla si cu bazin turistic în cadrul complexului turistic Crivaia. 2.Lacul de acumulare Valiug functioneaza din 1909 în scop hidroenergetic si pentru alimentare cu apa. Are o suprafata de 12,6 ha si un volum de 1.130.000 m.c. de apa. 3.Lacul de acumulare Secu, construit în 1963 cu suprafata de 105,67 ha si un volum de 15.132.000 m.c. apa, serveste la alimentarea cu apa a municipiului Resita având si rol de agrement în cadrul Statiunii Turistice Secu. Climatologie Ocolul Silvic Valiug este situat într-o zona cu clima temperat-continentala, cu usoare influente mediteraneene, cu ierni mai lungi, primaveri bogate în precipitatii, veri destul de calduroase si toamne relativ lungi si secetoase. Precipitatiile sunt în general regulate si abundente. Astfel, în intervalele de altitudine 500-700 m, 701-900 m si 901-1350 m, precipitatiile înregistrate se încadreaza între limitele 900-1100 mm/mp/an, 1000-1200 mm/mp/an, respectiv 1200-1400 mm/mp/an. Numarul anual de zile cu strat de zapada este între 120 si 160 la altitudini mai mari de 1000 m si între 80-120 sub 1000 m. Prima zi de înghet este în jurul datei de 15 octombrie, iar ultima zi de înghet este în intervalul 10-20 aprilie. Durata intervalului de zile fara înghet este, în medie, în jur de 185. Climatul stational local este moderat si puternic modificat de formele si elementele de relief, de diferentele de altitudine, vânturi etc. Vânturile cele mai importante în regiune sunt Cosava, cu directie nord-estica, viteza medie 1,7 m/s si Föhnul din directia sud-vestica, cu viteza medie mare de 1,7 m/s, care se manifesta în lunile de vara. Perioada de calm este de 25% si cea de vânt de 75%. Vegetatia Zona padurilor este bine reprezentata, fagul ( Fagus silvatica ) constituind specia principala care determina aspectul general al padurilor din zona muntelui Semenic. Acesta este prezent în amestec cu ulmul de munte (Ulmus montana), paltinul ( Acer pseudoplatanus ), iar în partea superioara se amesteca cu bradul ( Abies alba ) si molidul ( Picea escelsa). Predomina de asemenea pajistile cu iarba câmpului ( Agrostis tenuis ), paiusul rosu ( Festuca rubra ), teposica ( Nardus stricta ) si firuta ( Poa violacea, Poa alpina ). Se mai întâlnesc tufe de afin ( Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis idaea ), ienupar ( Juniperus sibirica ), garofitele de munte ( Dianthus sp. ), brândusele ( Croccus banaticus ), cupele ( Gentiana excisa ) si clopotei ( Campanula persicifolia, C. napuligera), etc. Fauna Prin varietatea, bogatia si originalitatea ei, aceasta nu ramâne cu nimic în urma florei. Viata freamata peste tot prin multe specii de animale reprezentate prin numeroase exemplare de reptile ( guster, sarpele de casa, sarpele de alun, s.a.); pasari ( mierla, sturzul, cucul, gaita, codobatura, vulturul, uliul, etc.) si mamaifere ca de exemplu soarecele gulerat, pârsul, veverita, iepurele, mistretul, caprioara, vulpea si lupul. Râurile de munte sunt bogate în pastravi indigen ( Salmo trutta fario ), pastrav curcubeu ( Salmo irideus ), zlavoaca ( Cottus gobio ) si cleanul ( Leuciscus cephalus ).
|
